Autoarea alegerea unui subiect, pân? la momentul prezent?rii. Ultima

 

 

Autoarea c?r?ii “Confident Public Speaking”  este Deanna
D. Sellnow, profesor de comunicare ?i director al programului Public Speaking Fundamentals al Universit??ii Dakota de Nord. În afara ?colii,
Deanna este activ? în Asocia?ia Na?ional? de Comunicare, Asocia?ia Central?
Statal? de Comunicare si Asocia?ia Discursului ?i Teatrului din Dakota de Nord.
Printre altele, ea mai are doi copii, un golden retriever ?i un motan, Oscar.
Cartea a fost publicat? în anul 2005, de c?tre editura Thomson Wadsworth ?i
reprezint? a doua edi?ie în seria acestor c?r?i ( prima edi?ie se intitula
“Public Speaking: A Process Approach”). În cele 461 de pagini se reg?sesc
fotografii, schi?e, diagrame ?i alte imagini ce ajut? cititorul s? în?eleag? pe
deplin informa?iile dezb?tute în carte. Codul ISBN al edi?iei pentru studen?i
este 0-534-55192-0 iar pre?ul la care poate fi achizi?ionat? cartea este în jur
de $42 (aprox. 160 RON).

 Cartea are 18
capitole (fiecare capitol are rezumat ?i activit??i practice) ?i este împ?r?it?
în trei p?r?i. Prima parte (cap. 1-4) se nume?te În?elegerea Dinamicii Comunic?rii ?i dezbate no?iuni introductive
despre vorbitul în public, cauzele anxiet??ii provocate de aceasta precum ?i detalii
despre primul discurs public. A doua parte (cap. 5-13) se nume?te Preg?tirea ?i Prezentarea Discursurilor ?i
con?ine toate elementele necesare conceperii unui discurs, de la alegerea unui
subiect, pân? la momentul prezent?rii. Ultima parte se nume?te În?elegerea Contextului Comunic?rii ?i
prezint? contextul comunic?rii, include strategii ?i sfaturi aferente
diferitelor situa?ii. De exemplu, comunicarea în grup: cum s? vorbe?ti ?i s?
lucrezi într-un colectiv. De asemenea, la final se afl? dou? apendice, un
glosar, un index ?i o pagin? de referin?e. De men?ionat este ?i sec?iunea
“Returning to technology” ce îndreapt? aten?ia spre consultarea unui CD sau a
unui site web.  

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

 Lucrarea începe cu
o întrebare: De ce s? studiem vorbitul în public? Este o întrebare bun?, ?inând
cont c? la prima vedere pare un subiect u?or. Îns? conform unor statistici
vorbitul în public este mai de temut decât cutremurele, zburatul cu avionul,
înotul ?i chiar decât moartea. Mul?i se înscriu la cursurile de public speaking  pentru c? sunt obliga?i s? o fac?. Autoarea
prezint? 3 situa?ii în care vorbitul în public ne este de folos: în via?a
personal?, în facultate / studii ?i în via?a profesional?. Fiecare subtitlu
este înso?it de câteva exemple pentru a în?elege mai bine. Spre exemplu, la
subtitlul “Via?a profesional?” este dat? o list? cu cerin?ele pe care le au
angajatorii atunci când angajeaz?. Astfel de detalii înt?resc mesajul pe care
cartea vrea s? îl transmit?.

 În continuarea se
define?te comunicarea ca fiind procesul de primire ?i trimitere a mesajelor
verbale ?i non-verbale cu scopul de a avea un în?eles comun. Apoi se discut?
despre contextul comunic?rii ?i se împarte în mai multe categorii. Prima este
împ?r?irea în tipul comunic?rii : comunicarea intrapersonal?, impersonal? ?i
cea interpersonal?; apoi comunicarea în grupuri mici (pân? în 10 oameni) ?i
comunicarea în public (peste 10); modelele de comunicare: linear?, interactiv?
?i tranzac?ional?. Toate aceste “împ?r?iri” sunt eviden?iate de diagrame bine
puse la punct. 

 Urm?torul subtitlu
este despre cele 7 elemente de baz? ale procesului de comunicare: 

 •           Situa?ia

 •           Transmi??tor (sender)

 •           Receptor (receiver)

 •           Canale

 •           Feedback 

 •           Interferen?e

Din ultimul subtitlu reiese c? vorbirea în public trebuie
s? fie etic?. Etica reprezint? principii echitabile despre ce este bine ?i r?u,
moral ?i imoral, dreptate ?i nedreptate. Aceste principii au la baz? virtu?i
umane ca respectul ?i onestitatea. Sunt 5 criterii ce trebuie respectate pentru
ca un discurs s? fie considerat etic: alegerea subiectului ?i scopul,
recunoa?terea prejudec??ilor personale, alegerea dovezilor, men?ionarea
surselor de informa?ii si exprimarea ideilor oral.

            Al doilea capitol se
intituleaz? “Cope with public speaking”
?i arat? motive, cauze ?i rezolv?ri ale temerii de a vorbi în public.
Anxietatea de a vorbi în public este doar un tip al nelini?tii/fricii legate de
comunicare, dar un tip ce afecteaz? mai multe persoane decât oricare altul.
Frica de a vorbi în fa?a oamenilor poate proveni din experien?e negative din
trecut, exemple negative sau chiar repro?urile proprii (negative self-talk). Se
arat? c? aceast? fric? poate fi redus? ?i se exploreaz? trei metode care ?i-au
dovedit eficien?a de-a lungul timpului. Printre ele se num?r? înv??area de a te
relaxa. Apoi men?inerea st?rii de relaxare în timp ce î?i imaginezi situa?ii
tot mai tensionate ale comunic?rii. Restructurarea cognitiv? de asemenea a dat
rezultate. Ea const? în înlocuirea propriilor repro?uri cu laude (positive self
talk). Ca o concluzie a capitolului, autoarea arat? c? frica nu dispare peste
noapte, dar c? prin men?inerea acestor exerci?ii, împreun? cu relaxarea vor
ajuta la îmbun?t??irea calit??ii discursului. 

 

Al treilea capitol înva?? bazele unui discurs bun.
Elementele de baz? sunt con?inutul, structura ?i prezentarea propriu-zis?.
Deosebit de important este ca discursul ?i cele trei elemente de baz? ale
acestuia s? fie conectat la auditoriu. Principiile pentru con?inut trebuie s?
fie legate de alegerea subiectului ?i scopul acestuia. Pentru structur? trebuie
ales elementele de introducere, mijloc ?i concluzie precum ?i elemente lingvistice
?i de stil. Iar pentru o prezentare bun? trebuie s? ?tii s? î?i expui ideile
într-o manier? în care mesajul t?u s? fie eviden?iat f?r? s? fie contrazis sau
distrat. Din ultimul subtitlu se în?elege c? vorbirea în public trebuie s? fie
etic?. Etica reprezint? principii despre ce este bine ?i r?u, moral ?i imoral,
dreptate ?i nedreptate. Aceste principii au la baz? virtu?i umane ca respectul
?i onestitatea. Sunt 5 criterii ce trebuie respectate pentru ca un discurs s?
fie considerat etic: alegerea subiectului ?i scopul, recunoa?terea
prejudec??ilor personale, alegerea dovezilor, men?ionarea surselor de
informa?ii si exprimarea ideilor oral.

În capitolele 5 ?i 6 se arat? cum poate o persoan? s? î?i
selecteze un subiect de dezbatere ?i cum s? î?i în?eleag? audien?a. Este
men?ionat? metoda “Funnel”, un proces în cinci pa?i menit? s? “îngusteze” ?i s?
sintetizeze un subiect general într-o tez? pertinent?. Analiza audien?ei este
un mijloc esen?ial pentru în?elegerea publicului. Prin analizarea din punct de
vedere demografic, social ?i psihologic î?i po?i adapta discursul în a?a fel
încât s? fie relevant pentru ascult?torii . Dar înainte de a în?elege publicul
trebuie întâi s? te în?elegi pe tine, ceea ce crezi ?i ceea ce pre?uie?ti. Abia
apoi po?i avea în?elegere ?i respect pentru diversitatea cuno?tin?elor,  valorilor, credin?elor ?i atitudinilor
ascult?torilor .

Materialul de sprijin bazat pe research adaug? profunzime discursului, dup? cum se spunea ?i în
carte, ?i ajut? la completarea ciclului înv???rii (cercul înv???rii). Astfel,
cercetarea este subiectul capitolului 7 ?i 8. O prezentare bun? este bazat? pe
fapte care sprijin? teorii, statistici care demonstreaz? solu?ia unei probleme,
defini?ii, descrieri ?i explica?ii care clarific? aspecte ale subiectului
(subiect care poate fi necunoscut audien?ei). Cercetarea poate consta în
interviuri, observa?ii, materiale fizice ?i chiar internet. Dar cercetarea
trebuie s? fie, în primul rând, etic?. Pentru a evalua materialul strâns, este bine
s? fie puse  urm?toarele întreb?ri: Este
relevant? E credibil? E un subiect curent, de actualitate? R?spunde la toate
întreb?rile importante? Am consultat o varietate de resurse? Folosind o
varietate de material de sprijin ?i resurse ?i le document?m corespunz?tor vom
face ca prezentarea noastr? s? fie eficient? la maxim.

Organizarea ideilor principale este definit ca fiind
procesul de aranjare a p?r?ii macro-structurale a con?inutului discursului. Aceasta
poate reduce frica vorbirii în public, care în mare este de fapt frica de
necunoscut. Capitolul 9 se concentreaz? pe un set de reguli, asociate cu
organizarea corpului unui discurs. Corpul unui text trebuie s? consiste din 3-4
puncte principale care urmeaz? un “?ablon”. Cele mai cunoscute “?abloane”
pentru aranjarea ideilor sunt cronologice, narative, cauzale, contrastante etc.
Dezvoltarea corpului unui discurs este primul pas important în organizarea
macro-structural?.

Mi-a pl?cut in special un subtitlu al capitolului privitor
la captivarea auditoriului. Se sugera ca vorbitorul s? se foloseasc? chiar de
prima propozi?ie pentru a face aceasta. Pentru c? ascult?torii sunt tenta?i s?
fie distra?i de interferente interne sau externe, e indicat s? atragi imediat aten?ia
asupra ta. In dezvoltarea unei metode personale de a atrage aten?ia te po?i las?
inspirat de întreb?ri, citate, pove?ti sau exemple, statistici ?i chiar umor.
Indiferent de ceea ce alegi, totul trebuie mereu s? fie în concordan?? cu
subiectul dezb?tut; altfel, publicul va fi dezinformat si distras.

 O întrebare sau o
serie de întreb?ri pot captiva audien?a dac? sunt direct îndreptate c?tre ei
sau c?tre subiectul t?u. Se pot folosi întreb?ri retorice sau directe. O întrebare
retoric? inten?ioneaz? s? stimuleze gândirea, nu a?teapt? un r?spuns. Întreb?rile
directe, spre deosebire de cele retorice, cer un r?spuns efectiv si sunt mai
greu de folosit eficient. De?i prezint? dificult??i, întreb?rile directe implic?
fizic ascult?torii în schimbul comunic?rii ?i ca urmare îi face mai aten?i.

 O alt? metod? de a
capta aten?ia este folosirea citatelor. Daca g?se?ti un citat scurt ?i la
obiect, îl po?i folosi în prezentare. Citatul poate fi un mijloc iste? de a stârni
interesul pentru o prezentare, dar bineîn?eles doar dac? este în concordan?? cu
subiectul acesteia.

Pentru c? oamenii sunt în mod natural atra?i de relat?ri
sau povestiri, un mijloc eficient de a atrage aten?ia este povestirea sau
crearea unei relat?ri ce serve?te ca exemplu în prezentare. Exemplele reale tind
s? atrag? mai mult deoarece apeleaz? la dimensiunea senzitiva a ciclului înv???rii
( „learning cycle”). Un exemplu ipotetic poate lua forma unei transpuneri a
publicului într-o anumita situa?ie sau inventarea unui personaj care se afl? într-o
anumita situa?ie. În acest caz, trebuie men?ionat imediat c? povestea nu este adev?rat?.

            Pentru a scrie discursuri
publice eficiente trebuie avut? mare grij? la conceperea introducerii ?i a
concluziei. Acestea sunt cruciale din cauza efectului “primacy-recency”: ascult?torii
au tendin?a de a re?ine începutul ?i sfâr?itul a ceea ce aud. Introducerile
eficiente servesc 5 func?ii importante: captivarea auditoriului, stabilirea
unui raport, stabilirea credibilit??ii, prezentarea subiectului ?i
previzualizarea punctelor principale. Concluziile eficiente servesc 3 func?ii
importante: consolidarea subiectului principal, motivarea ascult?torilor de
a-?i aminti discursul ?i crearea unei senza?ii de încheiere.

            Conturarea
discursului este important? pentru vorbirea în public din 4 motive primare:
plaseaz? con?inutul într-un ?ablon cunoscut ascult?torilor; permite
flexibilitate pentru a ajusta mesajul în timp ce vorbe?ti, ofer? o oportunitate
pentru auto-criticism ?i reduce frica. Conturarea se face cel mai bine în trei
faze: conturarea de preg?tire, conturarea formal? ?i conturarea vorbirii.
Vorbitorii care respect? ?i depun eforturi pentru a completa acest proces au
parte de recompense: discursurile lor sunt bine organizate, bine documentate ?i
complete. Limbajul ?i stilul ales sunt cruciale pentru eficien?a unor
discursuri deoarece ele pot inspira audien?a s? asculte ?i s? fac? ideile
vorbitorului memorabile. Un discurs este bine preg?tit doar dac? prezentarea
este bine preg?tit?. Prezentarea nu este altceva decât cum prezin?i un discurs
prin tonul vocii, expresia fe?ei si a corpului. Acestea sunt comunic?ri
non-verbale care au de-a face cu ceea ce spunem sau nu. Cele patru metode ale
prezent?rii unui discurs sunt impromptu, manuscris, memorat ?i improvizat. Un
discurs poate con?ine elemente din mai multe metode dar întotdeauna apar?in
uneia singure. Auxiliarele unei prezent?ri înt?resc discursul, clarific?
mesajul ?i adaug? varietate. Acestea reduc anxietatea ?i cresc ?ansele
re?inerii mesajului prezentat.

Materialele auxiliare (audio sau vizuale) sunt de mare folos atunci când
trebuie explicate o idee. În carte se vorbe?te despre utilitatea acestor
materiale. Ele pot fi obiecte, modele, fotografii, har?i, diagrame, înregistr?ri,
citate ?i altele. Acestea îmbun?t??esc discursul, ad?ugând-i varietate si
credibilitate. Sfatul autoarei atunci când se folosesc astfel de materiale era
s? existe o preg?tire temeinic? înainte de prezentarea propriu-zis?; s? fie
stabilit momentul când le integr?m, un moment potrivit. Concepute si folosite
adecvat, materialele auxiliare fac un discurs bun sa fie chiar mai bun, f?când
mesajul mult mai clar si mai u?or de re?inut de c?tre auditoriu.

            Comunicarea
informativ? este procesul de împ?rt??ire a cuno?tin?ei cu scopul de a crea
în?elegere comun?. Un vorbitor informeaz? r?spunzând la întreb?ri ca “ce”,
“cine”, “când” ?amd. Sunt trei tipuri de discurs informativ: descriere,
explicare ?i demonstrare. Cele mai informative discursuri ofer? elemente din
toate 3, dar în principal se concentreaz? numai pe una. Recomandarea autoarei
atunci când preg?tim un discurs informa?ional era s? r?spundem la 5 întreb?ri:
Este discursul meu nou? Este discursul meu relevant? Este discursul meu neobi?nuit?
Se adreseaz? discursul meu nevoilor auditoriului? Daca r?spunsul la toate întreb?rile
este afirmativ înseamn? ca discursul nostru va crea informa?ie ce va fi u?or de
re?inut si de aplicat de c?tre auditoriu.

Convingerea este definit? ca fiind procesul de
influen?are a credin?elor, valorilor sau a comportamentului altora. Discursul
persuasiv difer? de discursul informativ prin faptul c? vorbitorii persuasivi
sunt mai mult lideri decât înv???tori. Analizând audien?a, po?i descoperi
publicul ?int?, s? î?i adaptezi discursul ?i s? reduci anxietatea în timp ce
cre?ti eficien?a. Vorbitorii persuasivi de succes î?i preg?tesc ?i î?i prezint?
discursul  într-un mod care apeleaz? la
credibilitate, logic? ?i emo?ie. Aceasta cre?te ?ansa ca ascult?torii s? fie de
acord cu tine ?i chiar pasiona?i de subiectul dezb?tut. Sunt doua tipuri de
discursuri persuasive: discursul persuasiv dispozi?ional (Dispositional Persuasive Speeches) si discursul persuasiv de ac?ionare
(Actuation Persuasive Speeches).
Discursul persuasiv dispozi?ional este creat special pentru a influenta ascult?torii
cu privire la un subiect, ce poate fi legat de credin??, atitudine sau valori.
Discursul persuasiv de ac?ionare este f?cut pentru a influenta comportamentul;
a indemna pe cineva la ac?iune. In profesia de urbanist va trebui s? „jongl?m”
cu astfel de discursuri pentru a ne impune într-un colectiv si pentru a ne îndeplini
obiectivele.

Discursurile speciale sunt ?inute la evenimente unice.
Scopul lor este s? invite ascult?torii s? fie de acord cu vorbitorul despre
valorile unei persoane, obiect, eveniment sau loc. De obicei ele dureaz? mai
pu?in de 5 minute. Pentru a fi eficiente, discursurile trebuie sa fie scurte,
umile si gra?ioase. Când prezent?m un discurs cu scopul de a distra, s? fim
siguri c? suntem conci?i, la subiect ?i folosim un sim? al umorului adecvat
situa?iei.

Lucrul în grupuri mici devine rapid metoda preferat?
pentru rezolvarea problemelor. Succesul lucrului în echip? este reprezentat de
omogenitatea sa ?i de în?elegerea rolului fiec?rui membru al echipei. Un grup
care rezolv? problemele este mult mai eficient dac? este heterogen, relativ
mic  ( 5 -7 membri) ?i are un scop comun.
Ca urbani?ti, vom fi mereu în contact cu persoane care provin din medii
diferite, care nu ne împ?rt??esc ideile ?i convingerile. Uneori vom fi obliga?i
s? lucr?m în comun cu ace?tia pentru a rezolva o problem? ap?rut?. De aceea
este important? înv??area lucrului în echip?.

În încheiere, ca o p?rere personal?, consider cartea un
mijloc eficient de a înv??a bazele unei prezent?ri ?i de a învinge anxietatea
privitoare la vorbitul în public. Este foarte bine structurat? (p?r?i,
capitole, subtitluri, paragrafe, chenare) ?i frumos ilustrat?. Totu?i, sunt de
p?rere c? titlul c?r?ii nu reprezint? exact con?inutul acesteia. M? a?teptam la
mai multe sfaturi, experien?e ?i poate câteva “tips&tricks” din spatele cortinei. Informa?iile prezentate sunt
îns? complete din punct de vedere teoretic ?i completeaz? aptitudinile necesare
unui viitor specialist în domeniul planific?rii urbane. Acesta trebuie s? aib?
o gândire analitic? ?i s? rezolve probleme, s? aib? bune aptitudini de
comunicare ?i s? fie un bun mediator ?i negociator. Cred c? s-au atins toate
aceste puncte, a?adar, per total, e o carte ce merit? citit?, atât în cadrul
unui curs, cât ?i în timpul liber; e perfect? pentru cei care vor s? înve?e s? î?i
structureze un discurs ?i pentru cei care vor s? î?i înving? teama de a vorbi în
public.